Vai ai contenuti
A - A+   Mappa Sito

Comune di Olmedo

Foto di Olmedo Foto di Olmedo
Sei qui: HOME » Articoli » S’ulumedu: limba sarda comuna comente limba de s’amministratzione

S’ulumedu: limba sarda comuna comente limba de s’amministratzione

Cultura
7 dicembre 2007
S’Istitutu de istùdios e chircas “Camillo Bellieni” de Tàtari, umpare a s’Amministratzione e a s’isportellu linguìsticu de su Comunu de S’Ulumedu, at organizadu pro sàpadu 24 de Santandria, in su tzentru sotziale de sa bidda, unu seminàriu de formatzione e informu subra s’impreu de sa limba sarda in sa pùblica amministratzione pro chie traballat in sos ufìtzios linguìsticos de sos entes locales.
Su cumbèniu est duradu una die intrea.
Pustis de su saludu de benènnidos de su Sìndigu e de s’Assessore a sa Cultura, sa mangianada est istada intregada a sas relatas de sos istùdiosos e pràtigos de problemas linguìsticos.
Su primu est istadu Michele Pinna, presidente de su “Bellieni”, cun una relata subra sa netzessidade de unu limbàgiu fatiscu, netzessàriu pro espressare sa lumenadura de documentos amministrativos e chi non agatat cumprou in sa limba faeddada. Traballu chi ant fatu totu sas limbas e chi pro su sardu aiat giai comintzadu Giròmine Araolla in su 1500.
Su segundu interbèntu est istadu de Giuseppe Corongiu, funtzionàriu pùbblicu consulente linguìsticu de sa R.a.s, chi at craridu unas cantas pràticas de tradutziones giurìdicas, faghende notare chi sa limba giurìdica diat èssere “formulare” e “cunventzionale” e chi su fràigu sou at bisòngiu de unu traballu de equipe.
Mauro Maxia, istudìosu de s’universidade de Tàtari at presentadu un’excursus de documentos istòricos ufitziales iscritos in sardu, dae sos cales podimus nàrrere chi: sa limba sarda at una traditzione giurìdica prus longa de sa limba italiana (milli annos contra dughentos) e chi custos atos pùblicos sunt presentes subratotu in su cabu de susu e in su tzentru de s’isula.
At serradu sos traballos de su mangianu Tore Pinna, cultore de limba sarda chi at postu una cantas chistiones subra s’impreu de sa L.S.C e at marcadu su fatu chi mancat su passadu remotu.
A merie ant leadu sa paràula sos operadores de s’Istitutu Bellieni e sos operadores de sos isportellos linguìsticos comunales.
Maria Doloretta Lai at faeddadu de s’atividade de s’Istitutu Bellieni e de su creschimòniu de sos isportellos linguìsticos in sos Comunes de sa provìntzia de Tàtari. Elena Casu at faeddadu de s’iperièntzia sua de formadora de sos impiegados comunales e de sos operadores de sos isportellos linguìsticos, narende chi “sa Limba Sarda Comuna podet èssere finas cumentzada a impreare foras dae sos atos ufitziales”.
Anna Uleri, de Piaghe at contadu sas atividases fatas in bidda sua, inditadas subratotu a sos impreos traditzionales de sa limba cun sas dificultades de cunfrontu tra limba “normada” e limba faeddada.
Adriana Cocco, de Borutta, at contadu de comente at aparitzadu unu libereddu cun màgines, nùmenes e paràulas de colorare in LSC pro sos pitzinnos.
Rita Puggioni, de Fiolinas, at mustradu su situ Internet realizadu paris cun s’Istitutu Bellieni.
Stefano Chessa, de Tissi, aende comintzadu dae tres meses at mustradu su traballu fatu fintzas a como chi pertocat sa realizatzione de su situ internet e de sa publitzizatzione de s’isportellu linguìsticu.
Maria Vittoria Loria e Quirico Panzalis, de Romana, ant presentadu sos traballos chi ant realizadu pro su progetu “Romana racconta”, fatu umpare a sos pitzinnos de sas iscolas elementares.
Maria Franca Marceddu, de Codronzanos, at mustradu su situ Internet e su traballu fatu cun sos pitzinnos de sas iscolas mèdias.
Anna Maria Tavera, de Ittiri, at presentadu su progetu “Sardu so” ammaniadu cun sos pitzinnos de sas iscolas elementares chi at a essère publicadu dae inoghe a pagu.
Totu sos operadores ant fatu tradutziones de delìberas comunales, avisos e atos pùblicos indiritzados a sos tzitadinos.



 
Torna su